Cu fiecare zi care trece imi dau seama mai mult ca indiferent cat de multe certuri sau cate neintelegeri as avea cu unele persoane ..ele raman la fel in sufeltul meu si tin la fel de mult la ei!
Cu trecerea timpului , cu zile cu nori , cu nopti ce ochii care in ciudat somnului ramaneau deschisi,si poate uneori plini de lacrimi, cu ore si ore cand zambetul nu mai reusea sa apara....cu toate astea timplu trece..si multe lucruri se uita !
Desi suntem oameni, si tindem sa fim rai...sa nu iertam, sa tinem ura si sa nu vrem sa o luam de la capat....desi uneori ramanem vulnerabili prin lucrurile care le facem...cu toate astea am invatat ca indiferent ce ar spune lumea .cu toate lucrurile care ne fac sa ne simtim putin nasol,si cu tot ce ne aratam ca uneori suntem prosti ( nu in alegerile noastre ci in deciziile noastre si in ceea ce facem si cum alegem sa ne comportam dupa ce ne certam cu persoanele dragi noua) ..cu toate astea...o luam iar de la capat si incercam din nou tot ce se poate....iertam ..spunem din nou te iubesc...si asta pt ca suntem cele mai vulnerabile persoane din lume , pt ca ne punem cu buna stiintza viata in mainile celuilalt..chiar daca cu cateva zile in urma ne a dezamagit si am scatzait din dinzti si am strans din pumni si am ne am promis ca nu vom mai fi asa, ca nu vom mai da voie nimanui sa ne raneasca....atunci ne intorcem putin inapoi si o luam de la capat!
De ce?
Pentru ca ne place suferintza sau pentru ca iubim din tot sufletul?
Sau poate ca sunt amandoua?
Vad totusi partea buna a lucrurilor...vad ca totul e reciproc si ca primesc inapoi ceea ce ofer...in ciuda a tot!
in ciuda lumii, in ciuda vorbelor, in ciuda celor care ma dezamagesc si spun ca sunt extraordinar de vulnerabila, eu sper si vreau din nou ceva frumos!
acel ceva ce a fost o data , ce a ramas in mintea mea si nu cred ca se va strege niciodata! asta pt ca eu am pus tot ce am avut ...am pus sufeltul acolo , mi am pus zambestele, lacrimile,gandurile!
Si stii de ce ma mai intorc din nou ? Pt ca stiu ca gasisem ceea ce aveam nevoie,stiu ca gasisem soarele pe timp de ploaie,gasisem cel mai frumos cantec pe timp de furtuna!
Era persoana care sa ma aprecieze nu cand faceam totul bine , ci cand faceam un pic bine si restul mai putin!
Era acela care cand plangeam stia sa imi stearga nu numai lacrima de pe obraz ci si cea de pe sufelt
persoana puternica....ambitioasa....sensibila.....cu o inima perfecta pt inima mea!!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu