strange things

E ingrozitor de adevart, cum ne indrgoastim aproape nebuneste de cineva si atat de mult ne obisnuim cu defectele lui incat aprope ca il numim perfect!
Suntem intr un fel sau altul niste ciudati! ne indragostim ori de cine nu trebuie ,ori de cineva atat de imperfect incat nici nu ne dam seama!
E un mister care stapaneste peste noi oamnii....peste noi care gandim si simtim! noi care avem ratiune si care impulsurile inimii ni le da creierul!ma depaseste uneori momentul cand stiu ca ma fixez pe o persoana si uit complet de ceea ce e imperfect , ce e eronat, ce nu e la locul lui
vad ori 2 ochi superbi ,ori niste buze bine conturate.ori parul lui cretz si negru....si aceste simple lucruri ne dau pe spate atat de tare ca uitam nu numai de defectele lui , uitam si de noi!
uitam sa ne pieptanam dimineatza ...sau ca ne a mai aparut un fir alb:P, uitam ca timpul trece si ca apar ridurile:D!
Suntem atat de imperfecti si cu toate astea cineva vede totul perfect!
Misterul si mai de nedeslusiit este cum cei de parte masculina au o manie nebuna de a ne fixa cu privirea si sunt incredibil de maniaci, uneori in a ne privi intens si intens!
avem si noi maniile noastre insa nush cred ca ei ne depasesc(nu ca nu ne ar place:p) insa curiozitatea ma macina si ma chinui sa inteleg....cum pot fi atat de dragalashi..de dulci de amabili cu defectele noastre!? cum pot sa ne accepte asa ...mangaindu-ne pe nas(chiar daca pe ala il uram cel mai mult,pentru ca probabail e cam mare) sau jucandu se cu parul nostru care uneori nu sta exact asa cum ne am propus, admirandu ne ochii care sunt adesea mai mult tulburi si multe alte mii de defecte (sa nu trecem la cele comportamentale)!
Ar fi in stare sa spuna cele mai mari minciuni numai ca sa ne covinga ca nu suntem prea slabe sau foarte grase:)) sau ca .daca tie nu ti sta bine in rosu si lui ii place ...iti poate jura ca e cea mai senzationala culoae care ne prinde! nu -i un mister asta!¿ nu e ceva ce nu iese la calcul?
Si noi suntem la fel! numai ca , spuneam mai sus ei sunt putin mai maniaci!:D le place sa aiba putin control asupra noastra.....si noi ii lasam de obicei nu? de ce ? pt ca ii iubim normal! e incredibil de fantastic cat de vulnerabili ajungem sa devenim :D unii fazta de altii!
Si mai e un lucru! cum asa de mult de la o vreme incepem sa ne facem unii altora pe plac ...incat ne uimim pe noi insine:)) ajungem sa citim carti.chiar daca intrega viata nu am facut-o, sa privim meciurile ca si cand toata viata numai asta priveam, sa mancam MeC in loc de KFC,apa plata cu lamaie in loc de cola:D sau sa invatam sa patinam chiar daca am detestat asta toata viata:si daca in 3 ore abia am reusit sa dam 3 ture de pista! Raman uimita de mine cand vad ca fac atatea eforturi si atatea lucruri pt cineva numai de dragul de ai vedea sambeztul .....stiind ca in el e toata dragoastea ce mi o poarta!
Si daca pana azi nu ai intalnit persoana perfecta pt tine:)) nu ti fa griji :D intr o zi o sa iubesti cea mai imperfecta persoana:D
Asa e viata!:D Ne-a dat ochi ca sa vedem lucrurile ciudate intr un mod placut!!!!

Din inima ...pentru ...o inima!!

Cu fiecare zi care trece imi dau seama mai mult ca indiferent cat de multe certuri sau cate neintelegeri as avea cu unele persoane ..ele raman la fel in sufeltul meu si tin la fel de mult la ei!

Cu trecerea timpului , cu zile cu nori , cu nopti ce ochii care in ciudat somnului ramaneau deschisi,si poate uneori plini de lacrimi, cu ore si ore cand zambetul nu mai reusea sa apara....cu toate astea timplu trece..si multe lucruri se uita !

Desi suntem oameni, si tindem sa fim rai...sa nu iertam, sa tinem ura si sa nu vrem sa o luam de la capat....desi uneori ramanem vulnerabili prin lucrurile care le facem...cu toate astea am invatat ca indiferent ce ar spune lumea .cu toate lucrurile care ne fac sa ne simtim putin nasol,si cu tot ce ne aratam ca uneori suntem prosti ( nu in alegerile noastre ci in deciziile noastre si in ceea ce facem si cum alegem sa ne comportam dupa ce ne certam cu persoanele dragi noua) ..cu toate astea...o luam iar de la capat si incercam din nou tot ce se poate....iertam ..spunem din nou te iubesc...si asta pt ca suntem cele mai vulnerabile persoane din lume , pt ca ne punem cu buna stiintza viata in mainile celuilalt..chiar daca cu cateva zile in urma ne a dezamagit si am scatzait din dinzti si am strans din pumni si am ne am promis ca nu vom mai fi asa, ca nu vom mai da voie nimanui sa ne raneasca....atunci ne intorcem putin inapoi si o luam de la capat!

De ce?

Pentru ca ne place suferintza sau pentru ca iubim din tot sufletul?

Sau poate ca sunt amandoua?

Vad totusi partea buna a lucrurilor...vad ca totul e reciproc si ca primesc inapoi ceea ce ofer...in ciuda a tot!
in ciuda lumii, in ciuda vorbelor, in ciuda celor care ma dezamagesc si spun ca sunt extraordinar de vulnerabila, eu sper si vreau din nou ceva frumos!

acel ceva ce a fost o data , ce a ramas in mintea mea si nu cred ca se va strege niciodata! asta pt ca eu am pus tot ce am avut ...am pus sufeltul acolo , mi am pus zambestele, lacrimile,gandurile!

Si stii de ce ma mai intorc din nou ? Pt ca stiu ca gasisem ceea ce aveam nevoie,stiu ca gasisem soarele pe timp de ploaie,gasisem cel mai frumos cantec pe timp de furtuna!

Era persoana care sa ma aprecieze nu cand faceam totul bine , ci cand faceam un pic bine si restul mai putin!

Era acela care cand plangeam stia sa imi stearga nu numai lacrima de pe obraz ci si cea de pe sufelt

persoana puternica....ambitioasa....sensibila.....cu o inima perfecta pt inima mea!!!!

De fapt vreau sa fie cel cu o inima perfecta pentru inima mea!!

Viatza,lacrimi.iubire...

Acum stiu mai mult ca niciodata,ca indiferent cat de greu mi-ar fi in viata si oricate probleme as avea,lumea nu se va opri in loc pt mine.

Intotdeauna mi-a fost greu sa accept asta,intotdeauna mi-a fost greu sa accept tradarea,ironiile,batajocura. Dar cu toate astea,chiar de ele am avut parte, si asta din plin.

Mi-e amar sufeltul de rautatea altora,mi-e scarba de lume,mi-e sila de mine. Daca as fi putut sa imi creez singura inceputul,ce usor mi-ar fi fost acum sfarsitul!!

Nu sunt roz toate,si nici nu vor fi!!!!

Daca ar fi toate asa cum ne-am dori,daca dimineatzile ar fi numai cu soare,daca serile numai cu luna plina si noptile de un aer cald..atunci probabail ar fi un vis. Ne permitem sa visam frumos si ne permitem sa dormim in plush,insa partea amara e ca lumea de dupa somn,e aceeasi ,nu schimba cu nimic lenjeria mea pufoasa,gerul de afara!

Lucrurile simple au neparat nevoie de cele complicate,ca sa fie simple!

Si cele frumoase la fel!!!

Asa e si cu viata, nu e asa cum ne-o dorim,e chiar ciudata,e amara,acra,....are poate si un pic de dulce,insa un dulce asa pierdut..

Fie ca sunt brunet sau blon,gras sau slab,urat sau frumos...Pamantul are aceeasi gravitatie ,aceeasi miscare,acelasi loc!!

Nu vreau sa te dezamagesc,dar daca nu-ti gasesti singur rostul in viata,nimeni altcineva nu o va face pt tine. Ba mai mult,vei fi chiar ingropat in ideile altora,de conceptii ,de vorbe si rautate.

Pentru ca asa suntem noi,vorbim intr -una,de multe ori fara rost,doar asa din plictiseala si asta pentru ca barfa este primul mare lucru in lume.Si asta pt ca nu stim ca gura ,limba si creierul ne au fost date spre folsintza cu alt scop,decat a face ceva distructiv!!!

E ciudat ca de multe ori suntem dupa cum bate vantul!De fapt e ciudat tot pe Pamantul asta,

N am gasit nimic bun,decat pe ici pe colo,cate un colt de bine si un pic de frumos!

Printre dezamagirile mele in viata,prin tumultul ei ,printre griji si nevoie,printre nemultumiri si lacrimi,printre atatea cautari de nu stiu ce...mi am dat seama de fapt ca mai exista ceva.

Ceva ce uneori poate mi-a fost teama sa-L deranjez,sau poate pentru ca eram prea ocupata cu lumea....

RATIUNEA!!! Despre asta vorbesc...

A existat intodeauna si ea,insa mi -a fost teama sa o descopar.

Credeam ca e mai bine asa,lasand-o undeva intr un raft...

Dar.... am stres-O de praf.....am pus-o pe sufelt si la urecche...

Si mi -a soptit....NU UITA...

Ratiunea sune EU,Dumnezeu!!!!!

Si de atunci am plecat impreuna...

Numai eu si Domnul Meu!!!!

Cuvinte...

Am apreciat intodeauna oamenii care indiferent de circumstantze au ramas aceeasi!
Chiar daca viata e zgrumtzuroasa si cu multe colturi in care ne intzepam mai tot timpul,acesti oameni au ramas la fel de uniformi ,de dulci si de gingasi.
Este uimitor dar mai sunt si astfel de oameni care nu se schimba dupa cum bate vantul.
Se spune ca in viata cel mai important este sa ne educam ego-ul, ca vointza nu inseamna nimic,faima si nemultumirea nici atat. Deci daca ramai tu,fara sa dai mai mult decat esti;daca esti optimist,vesel si inimos risti sa fii mai frumos,chiar sa radiezi!!
Preferi aceasta nu?,in locul ridurilor?
M-i s a dat in viata sa am parte de oameni din aceastia:) fara ridurile vietii,plini de optimism si de o bucurie de nedescris in a-si trai viata!
Daca intr o zi dai peste acesti oameni ,prinde i bine de mana si tine i langa sufeltul tau!



M-a inspirat si dedic ce am scris astazi unei fete fericite....¨DANIELA¨

Always

Am stat zilele astea si am analizat lucrurile....si mi-am dat seama ca sunt momente in viata cand ti se pune pata pe un lucru sau pe o persoana,si nu poti cu nici un chip sa le mai scoti de acolo,nici macar cu cel mai bun cleste din lume....
De fapt cred ca toti avem momente in viata cand dorim fantastic de mult , cu ardoare chiar sa obtinem sau macar sa putem intra macar in contac cu acel cineva.E ciudat totusi cum unii pot sa stapaneasca acest sentiment, cu toate ca focul arde in interior la fel de mult ca la noi, cei care nu putem controla asta.
E mai usor poate sa uiti o pereche de pantofiori de la Musette (haha) nuhs ce rochitza,telefon sau geanta,sa ii lasi in aceeasi vitrina,dar e greu,poate prea greu,ingrozitor chiar sa iti tzii gandul ,sa nu-l lasi sa mai fuda. Este magnific sa vezi cum intalnesti zilnic situatii care te duc cu gandul in acelasi loc.Sa scrasnesti din dinti spunand ¨Ahhhh....
Mi se innoureaza sufletul cand imi aduc aminte ca nu e prima data cand m-i se intampla asta. Au fost momente cand uneori urmarile acestor ganduri s-au terminat durand!!
Si spui¨Nu se va mai intampla, niciodata nu voi mai fi vulnerabila¨!
Insa atunci cand apare din nou momentul uiti subit ce ti-ai promis....Si viata noastra e un joc cu noi insine.Este un tren pe o linie rotunda ce nu se poate opri niciodata; si ne rotim si acelasi loc ,diferentza fiind doar ca uneori umplem mai mult unele momente;altfel viata ar fi din ce in ce mai monotona!
In ciuda a tot ador momentele cand simt ca zbor si poate de aceea mai dau o sansa vietii...Insa promit sa nu CAD daca voi fi dezamagita!!!!

Si de ce sa nu fim optimisti:p?

un pic mai mult....

Dupa o vreme inveti diferenta dintre a tine pe cineva de mana si a incatusa sufletul cuiva..Si mai inveti ca dragostea nu inseamna sprijin si compania cuiva nu inseamna siguranta..Si incepi sa inveti ca saruturile nu inseamna contacte,nici cadourile promisiuni..Si incepi sa`ti accepti infrangerile cu fruntea sus,si cu ochii deschisi, cu demnitate de adult, nu cu amaraciune de copil..Si inveti sa-ti construiesti drumurile inca de azi, pentru ca terenul de maine este prea nesigur pt planuri..

in asteptare de ceva mai bun

ieri pentru 20 de minute m am asezat pe banca in statia de autobuz, neasteptand nimic. Da exact neasteptand nimic!
Nu am vrut sa ma urc in nici un autobuz, am stat pe banca doar pt a vedea cum se misca lumea, cum daca nu faci nimic , timpul trece pe langa tine si nici nu ti dai seama.
Am analizat fiecare trecator, fiecare parca mai neinteresat daca eram sau nu acolo...unii ma intrebau daca a trecut nush ce autobuz,dar niciunul nu m a intrebat, eu unde merg?!
in asteptarea mea de nimic, am inteles cateva lucruri:
-ca sunt momente in viata,cand preferam sa lasam timpul sa treaca pe langa noi, nefacand nimic
-apoi suntem mereu in stadiul de ¨ asezati pe banca¨ si preferam sa privim in loc sa actionam.
-alt lucru la care stau si ma gandesc este lumea nepasatoare;fiecare pt el. Nu mai suntem deloc solidari,deloc sociabili,deloc educati!
Preferam sa ne incruntam in loc sa zambim!!!

In asteptarea mea a nu stiu ce am lasat deja cele 2 autobuze care duc spre casa sa treaca pe langa mine , am ramas pe acceasi banca rece,singura...era traziu, cand probabil multi deja dormeau..
Intr un traziu apare cineva in asteptarea ultimului autobuz. Am vazut si ceva bun stand degeaba.
Am observat ca mai exista bun simt.... Era un grup de persoane, eu eram singura si recunosc mi a fost putin teama la inceput...Dar am observat un lucru;in toata disicutia lor ,momentele in care existau vorbe vulgare,se fereau sa li spuna tare...
La un moment dat ma asteptam chiar sa faca misot de mine,pt ca ce e drept lumea e rea si nu se da inapoi de la a face rau..
Am ramas palcut surprinsa de acest fapt mai ales ca a fost urat din partea mea sa subestimez niste necunoscuti!!
La sfarsitul acestei zile am invatat cel putin un lucru...
Ca oricat am crede ca nu e asa,lumea ramane pt noi un necunocut....si asa va fi pana la sfarsit!!!